Tăierile de formare a pomilor sunt cele mai importante

Tăierile de formare a pomilor sunt cele mai importante

După rolul pe care îl au, tăierile pomilor se clasifică în: tăieri de formare a coroanei -la pomii tineri după plantare, taierile de rărire şi fructificare -la pomii pe rod, tăierile de corecţie -la pomii neglijaţi sau formaţi greşit şi tăierile de regenerare – la pomii îmbătrâniţi.
Tăierile de formare a pomilor încep imediat după plantarea pomilor şi se continuă până la realizarea completă a formei de coroană stabilită. Consider că tăierile de formare a coroanei pomilor sunt cele mai importante dintre toate tipurile de tăieri enunţate.

Dacă celelalte tăieri ale pomilor pot fi amânate sau neglijate 2-3 ani, efectul lor poate fi restabilit în câţiva ani. Dacă am format greşit pomul, sau nu l-am format deloc, conform tipului de plantaţie şi a formei de coroană propusă, se poate întâmpla ca să nu mai putem încadra pomii în spaţiul pe care l-am stabilit la plantare, mai ales în cazul utilizării distanţelor mici, sau realizarea unor coroane dezechilibrate, imposibil de restabilit. Lucrările de formare a coroanelor în primii ani nu necesită mult efort, impun operaţii simple şi rapide, dar trebuie efectuate în cunoştinţă de cauză. Ele vor avea o mare importanţă în cum va evolua pomul ca talie, producţie, echilibru, grad de iluminare şi aerisire a coroanei

Astfel, la lucrările de formare a pomilor se vor evita pe cât posibil operaţiile de tăieri propriu-zise (tăierile cu foarfeca), utilizându-se cu precădere schimbarea poziţiei ramurilor, palisarea. Dacă se impun tăieri, acestea se rezumă la suprimări a creşterilor necorespunzătoare care îndesesc coroana şi foarte puţine scurtări sau deloc. Sunt recomandate şi lucrările în verde, care au rolul de a reduce vigoarea şi a intra pomul mai repede pe rod. Prin tăierile în verde se elimină o parte din frunziş în perioada de vară, care va duce la formarea unei mase radiculare mai reduse ca şi a cantităţii de substanţe sintetizate depozitate.

La un sistem radicular puternic, după eliminarea unor ramuri din coroană, pomul va forţa refacerea acestora, determinând astfel o putere mai mare de creştere. Corect este să se intervină pentru formarea coroanei cu tăieri în verde de suprimare a lăstarilor, de ciupire a acestora pentru oprirea creşterii sau provocarea ramificării, de palisare a lor, urmate apoi de tăierile în uscat (din perioada de repaus vegetativ), care vor definitiva lucrarea de formare din anul respectiv.

Totodată nu trebuie aplicat şablonul strict pentru o formă de coroană planificată. Se vor lăsa ramuri în plus, palisate spre sau sub orizontală, care se elimină în timp, după intrarea pe rod, odată cu nevoia de rărire a coroanei şi normarea rodului. Prin operaţiile de formare, trebuie să avem în vedere ca scheletul să permită încadrarea coroanei în spaţiul pus la dispoziţie pentru pomul respectiv prin distanţele de plantare.Toate ramurile de schelet să fie îmbrăcate cu ramuri de semischelet şi rod. Să tempereze ramurile cu creştere exagerată şi să stimuleze ramurile rămase în urmă ca nivel de creştere (echilibrarea sarpantelor în coroană). Să determine reducerea puterii de creştere spre vârful pomilor şi stimularea creşterilor spre baza coroanei.

Lucrările de formare a coroanelor se execută în mai multe etape: provocarea ramificărilor, stabilirea destinaţiei ramificaţiilor apărute, conducerea ramificaţiilor în funcţie de destinaţia stabilită. Provocarea ramificaţiilor se poate face prin scurtarea ramurei sau axului la înălţimea unde dorim ramificaţiile, dar şi prin înlocuirea, transferul pe o ramură cu lungimea la care dorim ramificaţiile, fără să fie nevoie de scurtare (scurtarea determină creşteri puternice). Ramificaţiile se pot obţine şi prin curbarea bruscă a ramurei în zona unde vrem ramificaţiile. În anul următor, stabilirea rolului ramificaţiilor se face conform schemei de coroană propusă. Ramificaţiile care vor deveni ramuri de schelet în coroană vor fi conduse în direcţiile cerute şi determinate să crească, iar cele care sunt în plus se apleacă sub orizontală pentru a forma ramuri de rod. Ramurile care îndesesc coroana se suprimă de la inelul de creştere (fără ciot).

Pentru a se înţelege pe scurt, cum să formăm un pom, trebuie să urmărim să nu avem nici o ramură de schelet cu creştere pe sau aproape de verticală, decât un ax la coroanele cu ax central. La coroanele tip ”vas”, şarpantele vor fi conduse la unghiuri de peste 45-50 grade faţă de verticală şi nu va fi nimic pe verticală, în afara ramurilor de rod. La coroanele cu ax central, în funcţie de coroana adaoptată, de pe el toate ramurile pleacă la orizontală, cel mult la 45-50 grade faţă de verticală. În primul an, primele ramuri care vor forma primele şarpante vor fi lăsate la unghiuri mai mici faţă de verticală, urmând ca după un an, în care au crescut bine, să se aducă la unghiuri mai mari faţă de verticală.

 

Dr. ing. Florin ACATRINEI
producător de pomi altoiţi
www.pomaltoi.ro