Să plantăm pomi fructiferi

„Pomul, primăvara ne înfrumusețează, vara ne umbrește, iar toamna ne hrănește”, iată rolul pomiculturii bine sintetizat de înțelepciunea populară. Pomii sunt atât de importanți pentru oameni încât raiul nu a putut fi imaginat fără ei.

Dar pentru a beneficia de toate aceste avantaje ale pomilor trebuie să începi prin a-i planta. Acest lucru devine, în aceeași înțelepciune populară, unul din primele trei lucruri pe care un om trebuie să le facă în viață. „Cine nu a făcut un copil, nu a zidit o casă și nu a plantat un pom a trăit degeaba pe Pământ”.

Pomii sunt plantați pentru 20 – 30 de ani. Ocupă teren, cer timp și bani. Din aceste motive, investiția trebuie gândită bine. Obținerea rezultatelor dorite impune respectarea cerințelor privind plantarea și întreținerea.
Primăvara, se știe în popor că se plantează pomii. Trebuie să știm însă că este recomandată plantarea de toamnă și în ferestrele iernii (când solul este dezghețat, chiar acoperit cu strat subțire de zăpadă). Rădăcinile intră în contact strâns cu solul, devin active mai repede primăvara și pomii câștigă în primul an un avans de creștere de până la 25 – 30% față de cei plantați primăvara, influiețând intrarea mai timpurie pe rod. La plantarea de primăvară, dacă se insistă cu udatul acest decalaj față de plantarea de toamnă se diminuiază.

Vom planta pomi din pepiniere autorizate, din soiuri valoroase, care răspund cerințelor de valorificare și de producție, au asigurată polenizarea, sunt adaptați zonei.

Distanțele de plantare minime între rânduri și între pomi pe rând la soiurile și portaltoii utilizați în România sunt: la păr altoit pe gutui 4 m între rânduri/3 m între pomi pe rând; prun vișin, gutui, piersic, păr altoit pe păr 4,5/3,5 m, cais 5/4 m, cireș 6/5 m. La mărul altoit pe portaltoi slabi (M9) 3/1,5 m, iar la cel altoit pe portaltoi mijlocii (M106) 3,5/2,5m. La nucul altoit 10/8 m, iar la cel nealtoit 12/10 m. Distanțele cresc cu 0,5-1 m. La soiurile viguroase, pe soluri fertile, în condiții de irigare și la pomii cu coroane libere, nepalisate. Rândurile se orientează pe direcția nord-sud.
Pregătirea terenului constă în curățirea terenului de cioate, pietre, resturi vegetale și nivelarea. Fertilizarea de bază cu îngrășăminte organice (60 – 100 t/Ha) și chimice NPK (120 – 150 kg substanță activă/ha din fiecare element). Mai economică este fertilizarea la groapa de plantare, urmată de fertilizările anuale în jurul pomilor tineri.

Prin pichetaj se marchează locul fiecărei gropi cu un pichet (țăruș), pentru alinierea perfectă a pomilor. Pichetul poate rămâne ca tutore dacă are 60 – 80 cm de la suprafața solului și este gros de 5 – 6 cm. Pomul, după plantare, se leagă de tutore cu sfoară groasă, în forma cifrei „8”.

Gropile pe terenurile fertilizate și desfundate vor avea laturile de 40/40 cm și adâncimea de 40 cm. Pe terenuri unde nu s-a făcut fertilizarea, dimensiunile minime vor fi de 60/60/60 cm. Pe terenuri nedesfundate, cu fertlitate scăzută, gropile pot ajunge la 100/100 cm și 60 – 70 cm adâncime. La săpatul gropilor, pământul fertil din orizontul de suprafață se separă și va reveni la fundul acesteia, amestecat cu îngrășămintele. Pământul mai puțin fertil va fi împrăștiat pe intervale, în denivelări, sau utilizat la formarea microteraselor pe terenurile în pantă. Pentru umplerea gropii se va folosi pământ fertil din jurul acesteia. Pe soluri slab fertile gropile se umplu în întregime cu pământ fertil de împrumut (adus din alt loc), în acest mod gropile se pot executa cu câteva zile înainte de plantare.

Pregătirea pomilor pentru plantare constă în fasonarea și mocirlirea lor. Se fasonează rădăcinile prin înlăturarea cu un foarfece ascuțit a porțiunilor vătămate, a vârfurilor zdrobite. Se scurtează rădăcinile groase la 25 – 30 cm, iar cele subțiri (sub 3 mm) la 7 – 8 cm. Se execută mocirlirea, după fasonare, prin introducerea rădăcinilor într-un amestec format din 2/3 pământ galben și 1/3 balegă proaspătă de vacă și apă, atât cât mocirla să adere pe rădăcini în strat subțire.

Înainte de așezarea pomului, se trage pământul fertil în groapă și se amestecă cu îngrășământul (dacă nu s-a aplicat la desfundare) se recomandă 10 – 15 kg gunoi putred sau 100 – 150 g complex NPK 15:15:15. O treime din această doză se oprește pentru suprafață. Se calcă pământul. Se lasă spațiu liber din groapă cât să încapă rădăcinile pomului, se așează pomul în groapă astfel ca adâncimea de plantare să fie aceeași la care a fost pomul în pepinieră, cu 3 – 5 cm mai sus, ținând cont de tasarea ulterioară.

Punctul de altoire rămâne deasupra nivelului solului sau pe linia solului, pentru a se evita pornirea rădăcinilor din altoi și va fi orientat spre nord. Se răsfiră rădăcinile cu mâna în toate direcțiile, se dă pământ bine mărunțit care să pătrundă printre rădăcini, astfel ca, după acoperire cu pământ și călcat, acestea să nu se grupeze sau să se lipească de pivot. Se umple groapa cu pământ fertil amestecat cu îngrașămintele rămase (1/3 din dozele recomandate). Îngrășămintele nu trebuie să ajungă în contact direct cu rădăcinile, deoarece pot produce arsuri. Se calcă bine din nou. Un pom plantat nu trebuie să se smulgă ușor.

Înainte de udarea pomului se face o copcă pentru a ține apa în jurul lui. Se udă până ce apa băltește deasupra gropii. Astfel dispar spațiile libere de la nivelul rădăcinilor. După infiltrarea apei în sol, la plantarea de toamnă se va face mușuroirea. Primăvara se udă după plantare și de 3 – 4 ori cu câte 10 – 15 l, după perioade de 10 – 12 zile fără ploaie. După udare se ține solul afânat și adunat în jurul pomului.

Dr. ing. Florin ACATRINEI
producător de pomi altoiți
www.pomaltoi.ro