Să plantăm pomi fructiferi

„Pomul, primăvara ne înfrumusețează, vara ne
umbrește, iar toamna ne hrănește”, iată rolul pomiculturii bine sintetizat de
înțelepciunea populară. Pomii sunt atât de importanți pentru oameni încât raiul
nu a putut fi imaginat fără ei.
Dar pentru a beneficia de toate aceste
avantaje ale pomilor trebuie să începi prin a-i planta. Acest lucru devine, în
aceeași înțelepciune populară, unul din primele trei lucruri pe care un om
trebuie să le facă în viață. „Cine nu a făcut un copil, nu a zidit o casă și nu
a plantat un pom a trăit degeaba pe Pământ”.
Pomii sunt plantați pentru 20 – 30 de ani.
Ocupă teren, cer timp și bani. Din aceste motive, investiția trebuie gândită
bine. Obținerea rezultatelor dorite impune respectarea cerințelor privind
plantarea și întreținerea.
Primăvara, se știe în popor că se plantează pomii. Trebuie să știm însă că este
recomandată plantarea de toamnă și în ferestrele iernii (când solul este
dezghețat, chiar acoperit cu strat subțire de zăpadă). Rădăcinile intră în
contact strâns cu solul, devin active mai repede primăvara și pomii câștigă în
primul an un avans de creștere de până la 25 – 30% față de cei plantați
primăvara, influiețând intrarea mai timpurie pe rod. La plantarea de primăvară,
dacă se insistă cu udatul acest decalaj față de plantarea de toamnă se
diminuiază.
Vom planta pomi din pepiniere autorizate, din
soiuri valoroase, care răspund cerințelor de valorificare și de producție, au
asigurată polenizarea, sunt adaptați zonei.
Distanțele de plantare minime între rânduri și
între pomi pe rând la soiurile și portaltoii utilizați în România sunt: la păr
altoit pe gutui 4 m între rânduri/3 m între pomi pe rând; prun vișin, gutui,
piersic, păr altoit pe păr 4,5/3,5 m, cais 5/4 m, cireș 6/5 m. La mărul altoit
pe portaltoi slabi (M9) 3/1,5 m, iar la cel altoit pe portaltoi mijlocii (M106)
3,5/2,5m. La nucul altoit 10/8 m, iar la cel nealtoit 12/10 m. Distanțele cresc
cu 0,5-1 m. La soiurile viguroase, pe soluri fertile, în condiții de irigare și
la pomii cu coroane libere, nepalisate. Rândurile se orientează pe direcția
nord-sud.
Pregătirea terenului constă în curățirea terenului de cioate, pietre, resturi
vegetale și nivelarea. Fertilizarea de bază cu îngrășăminte organice (60 – 100
t/Ha) și chimice NPK (120 – 150 kg substanță activă/ha din fiecare element).
Mai economică este fertilizarea la groapa de plantare, urmată de fertilizările
anuale în jurul pomilor tineri.
Prin pichetaj se marchează locul fiecărei
gropi cu un pichet (țăruș), pentru alinierea perfectă a pomilor. Pichetul poate
rămâne ca tutore dacă are 60 – 80 cm de la suprafața solului și este gros de 5
– 6 cm. Pomul, după plantare, se leagă de tutore cu sfoară groasă, în forma
cifrei „8”.
Gropile pe terenurile fertilizate și
desfundate vor avea laturile de 40/40 cm și adâncimea de 40 cm. Pe terenuri
unde nu s-a făcut fertilizarea, dimensiunile minime vor fi de 60/60/60 cm. Pe
terenuri nedesfundate, cu fertlitate scăzută, gropile pot ajunge la 100/100 cm
și 60 – 70 cm adâncime. La săpatul gropilor, pământul fertil din orizontul de
suprafață se separă și va reveni la fundul acesteia, amestecat cu
îngrășămintele. Pământul mai puțin fertil va fi împrăștiat pe intervale, în
denivelări, sau utilizat la formarea microteraselor pe terenurile în pantă.
Pentru umplerea gropii se va folosi pământ fertil din jurul acesteia. Pe soluri
slab fertile gropile se umplu în întregime cu pământ fertil de împrumut (adus
din alt loc), în acest mod gropile se pot executa cu câteva zile înainte de
plantare.
Pregătirea pomilor pentru plantare constă în
fasonarea și mocirlirea lor. Se fasonează rădăcinile prin înlăturarea cu un
foarfece ascuțit a porțiunilor vătămate, a vârfurilor zdrobite. Se scurtează
rădăcinile groase la 25 – 30 cm, iar cele subțiri (sub 3 mm) la 7 – 8 cm. Se execută
mocirlirea, după fasonare, prin introducerea rădăcinilor într-un amestec format
din 2/3 pământ galben și 1/3 balegă proaspătă de vacă și apă, atât cât mocirla
să adere pe rădăcini în strat subțire.
Înainte de așezarea pomului, se trage pământul
fertil în groapă și se amestecă cu îngrășământul (dacă nu s-a aplicat la
desfundare) se recomandă 10 – 15 kg gunoi putred sau 100 – 150 g complex NPK
15:15:15. O treime din această doză se oprește pentru suprafață. Se calcă
pământul. Se lasă spațiu liber din groapă cât să încapă rădăcinile pomului, se
așează pomul în groapă astfel ca adâncimea de plantare să fie aceeași la care a
fost pomul în pepinieră, cu 3 – 5 cm mai sus, ținând cont de tasarea
ulterioară.
Punctul de altoire rămâne deasupra nivelului
solului sau pe linia solului, pentru a se evita pornirea rădăcinilor din altoi
și va fi orientat spre nord. Se răsfiră rădăcinile cu mâna în toate direcțiile,
se dă pământ bine mărunțit care să pătrundă printre rădăcini, astfel ca, după
acoperire cu pământ și călcat, acestea să nu se grupeze sau să se lipească de
pivot. Se umple groapa cu pământ fertil amestecat cu îngrașămintele rămase (1/3
din dozele recomandate). Îngrășămintele nu trebuie să ajungă în contact direct
cu rădăcinile, deoarece pot produce arsuri. Se calcă bine din nou. Un pom
plantat nu trebuie să se smulgă ușor.
Înainte de udarea pomului se face o copcă
pentru a ține apa în jurul lui. Se udă până ce apa băltește deasupra gropii.
Astfel dispar spațiile libere de la nivelul rădăcinilor. După infiltrarea apei
în sol, la plantarea de toamnă se va face mușuroirea. Primăvara se udă după
plantare și de 3 – 4 ori cu câte 10 – 15 l, după perioade de 10 – 12 zile fără
ploaie. După udare se ține solul afânat și adunat în jurul pomului.
Dr. ing. Florin ACATRINEI
producător de pomi altoiți
www.pomaltoi.ro