Plantarea pomilor - generalități

Plantarea pomilor - generalități

Pomii sunt plantaţi pentru 20-30 de ani. Ocupă teren, cer timp şi bani, deci investiţia trebuie gândită bine. Plantaţiile sunt investiţii profitabile. Pe lângă casă îmbină plăcutul cu utilul. Fructele din pomii proprii sunt neegalate de cele din piaţă 

Obţinerea rezultatelor dorite impune respectarea cerinţelor privind plantarea şi întreţinerea.

 

Ce plantăm ?

  • pomi din pepiniere autorizate;
  • soiuri valoroase, care:
  • au fructe de calitate
  • dau productii mari;
  • au asigurată polenizarea;
  • sunt adaptate zonei.

 La ce distanţe plantăm?

Distanţele minime între rânduri şi între pomi pe rând la soiurile şi portaltoii utilizaţi în România sunt: la  păr altoit pe gutu = 4/3 m; prun, vişin, gutui,  piersic, păr altoit pe păr, cais =4,5/3,5 m,  cireş 6/5 m. La mărul altoit pe portaltoi slabi (M9) =3/1,5 m, iar la cel altoit pe portaltoi mijlocii (M106) =3,5/2,5m. La nucul altoit =10/8 m, iar cel nealtoit =12/10 m. Distanţele cresc cu 0,5-1 m. la soiurile viguroase, pe soluri fertile, în condiţii de irigare şi la pomii cu coroane libere, nepalisate. Rândurile se orientează pe direcţia nord-sud

Epoca de plantare

Este recomandată plantarea de toamnă şi în ferestrele iernii (când solul este dezgheţat, chiar acoperit cu strat subţire de zăpadă,). Rădăcinile intră în contact strâns cu solul, devin active şi pomii câştigă în primul an un avans de creştere de 25-30% faţă de cei plantaţi primăvara, influienţând intrarea mai timpurie pe rod. Toamna se impune muşuroirea la 30 cm. peste altoi pentru protecţia la îngheţ a rădăcinilor şi bazei tulpinei. Împotriva rozătoarelor pomii se învelesc cu folie, hârtie, dacă nu este împrejmuită plantaţia. Plantarea de primăvară cu cât este mai întârziată impune udatul mai susţinut, crescând costurile.

 Pregatirea terenului

Curăţirea terenului de cioate, pietre, resturi vegetale şi  nivelarea. Cartarea agrochimică pentru plantaţii mai mari. Fertilizarea de bază cu îngrăşăminte organice (60-100 t/Ha) şi chimice NPK (120-150 kg substanţă activă/ha din fiecare element). Mai economică este fertilizarea la groapa de plantare, urmată de fertilizările anuale în jurul pomilor tineri.

Terenul se desfundă la 50-60 cm adâncime şi se discuieşte.

 Pichetajul

Se marchează locul fiecărei gropi cu un pichet (ţăruş), pentru alinierea perfectă a pomilor. Pichetul poate fi utilizat ca tutore

 dacă are 60-80 cm. de la suprafaţa solului şi este gros de 5-6 cm. Pomul după plantare se leagă de tutore cu sfoară groasă, în forma cifrei "8".

Pichetajul se face deviat cu 15-30 cm faţă de locul final de plantare a pomilor. Gropile se vor face de aceeaşi parte a picheţilor iar pomii se vor planta la aceeaşi distanţă de pichet, rezultând alinierea iniţială, fără o altă măsurătoare.

 Săpatul gropilor

Pe terenuri fertilizate şi desfundate, vor avea laturile de 40/40 cm şi adâncimea de 40 cm. Pe terenuri unde nu s-a făcut fertilizarea dimensiunile minime vor fi de 60/60/60 cm. Pe terenuri nedesfundate, cu fertlitate scăzută, gropile pot ajunge la 100/100 cm şi 60-70 cm adâncime. La săpatul gropilor pământul fertil din orizontul de suprafaţă se separă şi va reveni la fundul acesteia amestecat cu îngrăşămintele. Pământul mai puţin fertil va fi împrăştiat pe intervale, în denivelări, sau utilizat la formarea microteraselor pe terenurile în pantă. Pentru umplerea gropii se va folosi pământ fertil din jurul acesteia. Pe soluri slab fertile gropile se umplu în întregime cu pământ fertil de împrumut (adus din alt loc), în acest mod gropile se pot executa cu câteva zile înainte de plantare.

 Pregătirea pomilor pentru Plantare

 Se fasonează rădăcinile prin înlăturarea cu un foarfece ascuţit a porţiunilor vătămate, a vârfurilor zdrobite

 Plantarea propriu zisă

Se trage în groapă pământul fertil şi se amestecă cu îngrăşământul (dacă nu s-a aplicat la desfundare) se recomandă 10-15 kg gunoi putred şi 100-150g complex NPK 15:15:15. 0 treime din această doză se opreşte pentru suprafaţă. Se calcă pământul. Se lasă spaţiu liber din groapă cât să încapă rădăcinile pomului se aşează pomul în groapă astfel ca adâncimea de plantare să fie aceeaşi la care a fost pomul în pepinieră, cu 3-5 cm mai sus, ţinând cont de tasarea ulterioară, Punctul de altoire rămâne deasupra nivelului solului pentru a se evita pornirea rădăcinilor din altoi. Se răsfiră rădăcinile cu mâna în toate direcţiile, se dă pământ bine mărunţit care să pătrundă printre rădăcini astfel ca, după acoperire cu pământ şi călcat, acestea să nu se grupeze, sau să se lipească de pivot. Se umple groapa cu pământ fertil amestecat cu îngraşămintele rămase (1/3 din dozele recomandate). Îngrăşămintele nu trebuie să ajungă în contact direct cu rădăcinile deoarece pot produce arsuri. Se calcă bine din nou. Un pom plantat nu trebuie să se smulgă uşor.